Curs 3 – Arhitectura Renasterii in Italia

Din punct de vedere istoric, Evul Mediu se sfarseste in sec XV insa istoricii nu au putut sa cada de acord asupra unui an. De la tara la tara anul exact difera, insa o data foarte vehiculata ar fi anul 1453, anul caderii Constantinopolului, an care coincide in vest cu sfarsitul Razboiului de 100 de ani.

Ciuma neagra - ilustratie de sec XIX.

Ciuma neagra in Italia in sec XIV – ilustratie de sec XIX.

La sfarsitul Evului Mediu, in Europa de vest, in special in Italia, sudul Frantei si Spania se inregistreaza epidemii devastatoare de ciuma. In unele asezari locuitorii mor integral, in altele unde exista probabil diversitate genetica, mor in proportie de 80-90%.

Orasul medieval Sienna. Locuitorii au murit in proportie de peste 90%. Sienna a ramas astfel pentru o vreme un oras fantoma, constructiile originale, de inainte de epidemie ramanand pana acum, aproape intacte.

Orasul medieval Sienna. Locuitorii au murit in proportie de peste 90%. Sienna a ramas astfel pentru o vreme un oras fantoma, constructiile originale, de inainte de epidemie ramanand pana acum, aproape intacte.

Catedrala Santa Maria din Sienna. La o prima vedere s-ar putea spune ce este Gotica insa nu este asa, este o bazilica romanica decorata in spiritul vremii. Fatada detine logie Byzantina, Fronton antic disproportionat, statui de ingeri, mozaicuri, arce romanice. Toate aceasta tradeaza mostenirea latina puternica, chiar la sute de ani de la disparitia Imperiului Roman de Apus.

Catedrala Santa Maria din Sienna. La o prima vedere s-ar putea spune ce este Gotica insa nu este asa, este o bazilica romanica decorata in spiritul vremii. Fatada detine logie Byzantina, fronton antic disproportionat, statui de ingeri, mozaicuri, arce romanice. Toate aceasta tradeaza mostenirea latina puternica, chiar la sute de ani de la disparitia Imperiului Roman de Apus.

Insa exista si cazuri mai fericite, cum ar fi orasul Florenta care reuseste sa faca fata cu brio epidemiilor, instituind carantina, dar si prin faptul ca era un oras foarte civilizat si curat, cu aductiuni de calitate, cu o canalizare foarte bine pusa la punct, iar nobilimea din Florenta detinea inca biblioteci intregi cu carti de medicina, unele datand din antichitate, altele fiind volume provenind din Constantinopol unde ciuma din perioada lui Iustinian din sec VI care omorase jumatate din Constantinopol fusese tratata de medici specialisti si descrisa cu lux de amanunte in textele vremii dar si in tratate de medicina.

Avantajul cunoasterii si civilizatiei este cel care face diferenta intre viata si moarte.

La Florenta care desi era prin excelenta oras medieval, mostenirea stramosilor fondatori, Romanii, se vede chiar in centrul orasului daca examinam o imagine aeriana. Centrul este fondat de Romani sub forma standard de castru patrat cu strazi ortogonale si paralele iar piata patrata din Florenta este in continuare fostul Forum Roman.

Imagine aeriana a centrului orasului Florenta. Patratul central cu strazi paralele este castrul Roman.

Imagine aeriana a centrului orasului Florenta. Patratul central cu strazi paralele este castrul Roman.

Comunitatea din Florenta, unita si ambitioasa, religioasa dar si ascutita la minte in acelasi timp, finanteaza constructia unei mari catedrale, de dimensiuni nemaivazute pana atunci in Italia, pe care doresc sa o acopere cu o cupola la fel de mare ca cea din Constantinopol.

Era o chestiune de orgoliu si prestigiu al orasului, insa pentru a construi asemenea lucrare era nevoie nu doar de resurse enorme ci si de proiectanti de elita, de talia lui Isidor din Milet si Anthemius din Tralles, profesorii arhitecti de la Universitatea din Constantinopol din Imperiul Roman de Rasarit, cei care proiectasera Sfanta Sofia.

Pana la baza cupolei lucrarile au fost proiectate si executate de cunoscatori ai vremii, insa cand primaria a trebuit sa desemneze un proiectant pentru cupola, comisia cu reticenta l-a desemnat pe unicul concurent ramas dispus sa isi asume un risc major, pentru ca desi bibliotecile din Florenta inca mai detiteau lucrari de inginerie insa nu se stia efectiv daca o cupola atat de mare poate fi executata in realitate doar din caramida si daca peretii octogonului central nu se vor desface sub impingerile cupolei.

Filippo Brunelleschi este marele geniu care, desi neavand o pregatire de elita, universitara sau imperiala, a reusit sa proiecteze, sa asiste executia si sa acopere cu o cupola gigantica cea mai mare catedrala construita vreodata pana in acel moment in vest, Santa Maria del Fiore din Florenta.

Catedrala Santa Maria del Fiore din Florenta, si cupola gigantica, opera a lui Brunelleschi.

Catedrala Santa Maria del Fiore din Florenta, si cupola gigantica, opera a lui Brunelleschi.

Cupola Catedralei Santa Maria. In sectiunea din stanga se observa diametrul de aproape 40m al cupolei dar si faptul ca aceasta are o structura compusa din 2 coji cu aer (si nervuri) intre ele.

Cupola Catedralei Santa Maria. In sectiunea din stanga se observa diametrul de aproape 40m al cupolei dar si faptul ca aceasta are o structura compusa din 2 coji cu aer (si nervuri) intre ele.

Brunelleschi, impreuna cu mai tanarul Donatello, in urma unei vizite la Roma, au ramas pentru tot restul vietii marcati de maretia decazuta a arhitecturii fostului Imperiu. Din acel moment, Brunelleschi a cautat in mod obsesiv orice material legat de arta, arhitectura si ingineria Romana.

Brunelleschi redescopera stiinta veche, uitata, a desenului arhitectural in perspectiva si devine primul promotor al ideii de a proiecta in stil antic.

Cu mare stradanie acesta reuseste sa redescopere proportiile corecte si detaliile uitate ale stilurilor antice, doric sau toscan, ionic si corintic, si isi foloseste statutul sau de vedeta a Florentei spre a predica in cercurile nobiliare si artistice valorile civilizatiei si stiintei Romane.

La scurt timp, primaria si comunitatea elevata din Florenta finanteaza un proiect de orfelinat fara precedent, Ospedale degli Inocenti.

In mod normal, bastarzii, copiii nedoriti, nascuti din adulter sau legaturi extraconjugale, erau ingrijiti exclusiv prin mila bisericii si erau folositi si indoctrinati spunandu-li-se ca doar ruganduse si eventual calugarindu-se pot obtine iertarea pacatului din care s-au nascut, in felul acesta fiind pierduti practic pentru societatea civila.

In opozitie cu traditia si biserica, Florentinii ii considera pe acestia inocenti si fara de pacat, si prin constructia orfelinatului si a unei educatii de calitate generatii intregi de copii devin cetateni onorabili.

Ospedale degli Innocenti - Florenta. Creatia lui Brunelleschi.

Ospedale degli Innocenti – Florenta. Creatia lui Brunelleschi.

Orfelinatul este interesant si unic pana atunci ca abordare deoarece are arhitectura unei laturi a unui claustru de manastire insa nu este claustrat ci se deschide chiar catre o piateta, direct in spatiul public. Trecatorii aveau astfel ocazia sa-i vada pe copii, fapt care le dadea de gandit, ii facea sa se gandeasca la propriile greseli, la moralitate, si astfel multi oraseni incercau sa-i ajute cum puteau.

Brunelleschi proiecteaza si executa frontoane antice la ferestrele orfelinatului, inspirat de fatadele in ruina din Roma antica, desi asa ceva era neobisnuit, frontoanele triunghiulare fiind uitate sau asociate pana atunci cu religia pagana.

Ospedale degli Innocenti - fotografie din apropierea constructiei. Se observa geometria perfecta si uniformitatea fatadei, coloanele cu capitel corintic si frontoanele. foto:http://elisaruland.files.wordpress.com/2012/02/img_0187.jpg

Ospedale degli Innocenti – fotografie din apropierea constructiei. Se observa geometria perfecta si uniformitatea fatadei, coloanele cu capitel corintic si frontoanele. foto:http://elisaruland.files.wordpress.com/2012/02/img_0187.jpg

In aceeasi perioada, la Florenta, Brunelleschi si alti arhitecti restaureaza mai multe bazilici datand din Evul Mediu timpuriu, carora le sunt adaugate cupole sprijinite pe 4 arce insa planul nu este treflat ci de cruce latina cu colaterale inclusiv pe transept.

Bazilica Santo Spirito in plan. Aceasta ar fi avut multe abside pe toata lungimea insa ulterior s-au zidit continuu dupa conturul cu linie punctata dreapta pe exterior.

Bazilica Santo Spirito in plan. Aceasta ar fi avut multe abside pe toata lungimea insa ulterior s-au zidit continuu dupa conturul cu linie punctata dreapta pe exterior.

C3-santo-spirito-exterior

Santo Spirito – Florenta. Foto HDR

Bazilica Santo Spirito. Se observa tavanul drept, semn ca nu exista bolta peste nava principala. Este formula inginereasca antica de bazilica, Florentinii respingand ideea unei catedrale Gotice in favoarea traditiei.

Bazilica Santo Spirito. Se observa tavanul drept, semn ca nu exista bolta peste nava principala. Este formula inginereasca antica de bazilica, Florentinii respingand ideea unei catedrale Gotice in favoarea traditiei.

Bazilica San Lorenzo - Florenta, la care a lucrat si Brunelleschi

Bazilica San Lorenzo – Florenta, la care a lucrat si Brunelleschi

Planul manastirii si bisericii manastirii San Lorenzo din Florenta.

Planul manastirii si bisericii manastirii San Lorenzo din Florenta.

Brunelleschi a fost primul dintr-o lunga serie de artisti, sculptori si arhitecti ai secolului XV care prin geniul lor au schimbat radical gusturile Italiei, de la regi si nobili bogati pana la oameni simplii.

C3-LeonBatistaAlberti-01

Leon Battista Alberti spre exemplu, i-a fost contemporan lui Brunelleschi.

Alberti si-a inceput cariera ca om de curte, primind el insusi de mic o educatie aleasa. Insa, profitand de accesul sau la marile curti si case nobiliare din intreaga Italie, a profitat, citind si copiind toate cartile pe care le-a gasit in bibliotecile private ale acestora.

Incepand cu Florenta, o moda de nestavilit s-a raspandit in intreaga Italie, nobilii incercand sa procure copii ale cartilor antice care pana atunci fusesera tinute sub sechestru de catre biserica sau oricum fusesera considerate ca neimportante comparativ cu Biblia.

Alberti, care citise deja si invatase informatiile din foarte multe volume antice, mai mult ca oricine in perioada respectiva se considera un om cu o educatie universala, fiind cate putin si matematician, si poet, si artist, si om de stiinta, si scriitor, si maestru de ceremonii, si profesor pentru copiii nobililor.

La un moment dat in cariera sa insa, Alberti citeste o carte care il va fascina: De Architectura, scrisa de arhitectul antic Vitruvius, despre care am vorbit in primul curs.

Alberti care probabil initial a avut intentia de a traduce din latina antica in limba italiana de atunci cartea, care oricum putea fi citita de orice persoana educata si in latina, a venit cu o idee proprie, de a dezvolta informatiile si a le actualiza in contextul vremii sale. Cartea scoasa de Alberti, De re Aedificatoria, structurata tot in 10 capitole majore (10 carti), la fel ca Vitruvius, se pare ca nu ar fi continut nici o ilustratie ci doar text si contine urmatoarele capitole

1. Trasari (Aliniamente)

2. Materiale de constructie

3. Tehnici de constructie

4. Lucrari publice

5. Lucrari civile

6. Ornamentatie

7. Ornamente pentru constructii sacre (de cult)

8. Ornamente pentru constructii publice

9. Ornamente pentru constructii private

10. Restaurarea constructiilor antice

Recunoastem in capitolele cartii anumite discipline studiate si astazi la facultatile de constructii si arhitectura, cum ar fi stiintele materialelor, geometria, tehnologia lucrarilor de constructii, studiul formei, restaurare.

Ideea de a restaura constructii antice cum ar fi termele sau teatrele era aproape scandaloasa in contextul unei societati dominate de biserica, tinand cont ca accesul intr-o terma s-ar fi facut dezbracat fiind, iar teatrul antic reprezenta locul spectacolelor pagane. Totusi, ideea de revenire la gloria si civilizatia imperiala i-a fascinat pe italienii din Florenta si ulterior din intreaga Italie, care, ca dupa un somn lung al ratiunii, isi descopereau originile alese, faptul ca dominasera lumea candva, faptul ca stramosii lor avusesera geniul de a construi monumente impunatoare si inventasera aproape toate lucrurile inteligente care dau nasterii civilizatiei.

Printre lucrarile civile cele mai celebre ale lui Alberti se numara Palatul Rucellai din Florenta. Acesta este de fapt o locuinta P+2, situata pe o strada ingusta a orasului medieval, insa a carei fatada iese imediat in evidenta.

Spre deosebire de cladirile normale pentru evul mediu, cu geometrie inexacta, ferestre haotice, fatada Palatului Rucellai contrasteaza prin ordine, logica si opulenta. Alberti foloseste elementele stilistice din antichitate cum ar fi pilastrii cu capitel, antablamentele si mai ales cornisa, portalul antic, pentru a crea senzatia unei locuinte mult mai fastoase si sofisticate. Singurul element de ev mediu, fereastra bifora cu coloneta este reutilizat intr-un context cu aparenta clasica.

 

Palatul Rucellai din Florenta, mijlocul sec XV, proiectat de Alberti.

Palatul Rucellai din Florenta, mijlocul sec XV, proiectat de Alberti.

Palatul Rucellai din Florenta, mijlocul sec XV, proiectat de Alberti.

Palatul Rucellai din Florenta, mijlocul sec XV, proiectat de Alberti.

Aceasta lucrare a constituit un exemplu de urmat in epoca, intrucat vazand-o inca din faza de constructie, toate familiile respectabile si cu resurse din Florenta au investit in refacerea totala a fatadelor sau chiar reconstruirea intregii locuinte urbane.

Toate palatele Florentine ce cateva elemente inspirate de la Rucellai:

-regim de inaltime P+2,

-ferestre identice per nivel amplasate la pas egal,

-elemente de zidarie aparenta, din piatra, atent prelucrate, cu rosturi puse in evidenta – aceasta se numeste bosaj

-nivelele tratate diferit si impartite de preferinta in bandouri orizontale, parterul fiind cizelat sa para masiv si puternic structural in timp ce ultimul nivel fiind croit mai delicat astfel incat sa creeze senzatia de rafinament al finisajelor si detaliilor.

-de preferinta planul fatadei era plan si toate elementele decorative erau identice pe toata lungimea fatadei, generand ideea de control geometric, tot unitar si ordine.

Un alt domeniu in care Alberti a stralucit ca arhitect a fost decorarea si infrumusetarea fatadelor antice ale bazilicilor din Florenta si nu numai.

Din cate cunoastem, in evul mediu timpuriu, de la Constantinopol pana la Roma, toate bisericile erau lasate in mod voit nedecorate la exterior. Fatada de la San Lorenzo, din imaginea prezentata mai inainte este un exemplu intrucat s-a intamplat sa ramana nedecorata in sec XV-XVI. Dar majoritatea acestor fatade nu mai corespundeau gustului anilor 1450 in care toti Italienii devenisera dintr-o data intelectuali si cunoscatori ai artelor frumoase.

Alberti construieste o fatada noua in zona intrarii de vest la bazilica Santa Maria Novella din Florenta a ordinului Dominican.

Santa Maria Novella din Florenta. Se vede in perspectiva oblica, in spatele fatadei noi, originala constructie medievala.

Santa Maria Novella din Florenta. Se vede in perspectiva oblica, in spatele fatadei noi, originala constructie medievala.

Santa Maria Novella - fatada inovatoare propusa de Alberti. Perspectiva frontala.

Santa Maria Novella – fatada inovatoare propusa de Alberti. Perspectiva frontala.

Este absolut remarcabil modul in care Alberti reuseste sa isi foloseasca aproape tot bagajul de cunostinte de arhitectura antica pentru o singura lucrare, si in acelasi timp, rezultatul sa fie extrem de diferit de tot ceea ce a insemnat arhitectura antica. Pur si simplu, prin utilizarea combinatiilor de marmura inspirata de la Santa Maria del Fiore, datorita lanternoului, datorita volutelor si datorita arcelor frante rezultatul este de-a dreptul eclectic.

Bineinteles, elementele antice exista si reapar practic pentru prima oara dupa 800 de ani in vest in fatada unei constructii noi:

– fronton clasic

-pilastrii cu capitele corintice

-antablament cu friza cu scris in latina

-portal antic

Lucrarea este importanta pentru ca reprezinta momentul reconcilierii totale intre arhitectura fosta pagana si biserica. Tot ceea ce a reprezentat arhitectura antica devine mijloc de improvizatie si imagine a noii biserici Catolice, descatusata vrand nevrand de prejudecati. Pasiunea florentinilor pentru antichitate era de neoprit si biserica a inteles imediat sa isi amelioreze si chiar sa isi reinventeze imaginea, renuntand la conservatorism si fiind in pas cu moda.

Alberti, tot mai pasionat de antichitate si incurajat de succesul sau, proiecteaza mai multe fatade de biserici, din ce in ce mai asemanatoare pana la asemanare totala cu arhitectura imperiala antica:

Tempio Malatestiano din Rimini - Leon Batista Alberti. Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/60/Tempio_Malatestiano_4.JPG + edit

Tempio Malatestiano din Rimini – Leon Batista Alberti. Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/60/Tempio_Malatestiano_4.JPG + edit

La bazilica intitulata Tempio Malatestiano din Rimini, Alberti a folosit marmura extrasa din ruine romane din zona. Se observa iarasi, in spate, structura de zidarie dezvaluind adevarata natura a structurii cat si faptul ca lucrarea de fatada era o lucrare paralela, pur si simplu construita ulterior, prin exteriorul perimetrului, cu rol de a decora, a infrumuseta si a inova. Inovatiile lui Alberti care incepuse serios sa studieze arhitectura antica ajung pana la a copia total arhitectura imperiala. In special imaginea arcului de triumf il obseda pe Alberti si acest lucru se vede in imaginea fatadei unei alte biserici, Sant Andreea din Mantua.

Sant Andreea din Mantua - Leon Battista Alberti. Fatada principala de intrare vest, o clona formala dupa arcele de triumf romane.

Sant Andreea din Mantua – Leon Battista Alberti. Fatada principala de intrare vest, o clona formala dupa arcele de triumf romane.

Sant Andreea din Mantua, perspectiva interioara. Se observa bolta casetata, tipica pentru marile constructii imperiale din antichitate cum ar fi bazilica lui Maxentiu/Constantin din Roma. Sursa:http://2.bp.blogspot.com/-17ibdkbao10/TkrjSUhAkqI/AAAAAAAABZc/JvlQjF5oSAk/s1600/Sant%2527+Andrea%252C+Mantua.jpg

Sant Andreea din Mantua, perspectiva interioara. Se observa bolta casetata, tipica pentru marile constructii imperiale din antichitate cum ar fi bazilica lui Maxentiu/Constantin din Roma. In plus biserica are si o cupola de tip byzantin, inspirata de lucrarile lui Brunelleschi. Sursa:http://2.bp.blogspot.com/-17ibdkbao10/TkrjSUhAkqI/AAAAAAAABZc/JvlQjF5oSAk/s1600/Sant%2527+Andrea%252C+Mantua.jpg

Alberti a murit la un an dupa inceperea lucrarilor la Sant Andreea din Mantua insa prin pasiunea sa si a contemporanilor sai pentru antichitate a lasat o mostenire speciala de care au beneficiat din plin marile genii artistice care vor fi urmat la doar o generatie distanta.

Donato Bramante a fost unul dintre arhitectii care au scris istorie prin geniu si tenacitate. Nascut in zona Urbinio, fiu de pietrar, Bramante inca de mic dovedise talent de sculptor si desenator. Largindu-si orizontul in domeniul artelor, se dovedeste la fel de extraordinar pictor, si ulterior devine arhitect al Vaticanului, functie pe care o detinuse si Alberti.

La prima lucrare mai importanta, Santa Maria presso San Satiro, Bramante face un lucru nemaivazut pana atunci in arhitectura. Printr-o pictura in perspectiva pe un perete din spatele altarului, Bramante creeaza iluzia unui spatiu virtual de tipul unui cor (zona din spatele altarului la Catolici, locul unde se pozitioneaza corul bisericii, la vedere). Insa biserica nu are cor, acolo este doar un perete. Un perete atat de convingator pictat incat credinciosii veneau sa-l atinga cu mana spre a se convinge ca ceea ce vad nu exista cu adevarat.

Santa Maria presso San Satiro in Milan. Perspectiva axiala dinspre intrare spre altar.

Santa Maria presso San Satiro in Milan. Perspectiva axiala dinspre intrare spre altar. Foto: http://www.milanofotofrafo.it

Santa Maria presso San Satiro in Milan. Situatia reala se poate observa din apropierea altarului de unde se percepe intr-adevar peretele pictat.

Santa Maria presso San Satiro in Milan. Situatia reala se poate observa din apropierea altarului de unde se percepe intr-adevar peretele pictat. Foto: Foto: http://www.milanofotofrafo.it

Santa Maria presso San Satiro. Plan si elevatie. Prin spatele bisericii trece o strada, motiv pentru care nu s-a putut construi corul.

Santa Maria presso San Satiro. Plan si elevatie. Prin spatele bisericii trece o strada, motiv pentru care nu s-a putut construi corul.

Bramante realizeaza ulterior si o lucrare la Roma, lucrare care desi de dimensiuni mici devine emblematica pentru fenomenul numit Renastere.

Tempietto in Montorio, Roma – arhitect Donato Bramante, fotografie in curtea manastirii Sf. Petru.

Lucrarea este intr-adevar, asa cum ii spune si numele un templu antic foarte mic, ridicat pe locul in care se spune ca ar fi fost martirizat Sf. Petru. In locatia respectiva, pe o colina la periferia Romei, exista deja manastirea Sf. Petru.

Bugetul pentru a aceasta lucrare a fost extrem de generos, venit ca donatie din partea Spaniei.

In sine, constructia reprezinta o clona dupa templele antice ale vestalelor care ar fi fost de plan central, insa spre deosebire de majoritatea acestora este cu cupola, forma consacrata in crestinism.

Arhitectura este antica, de cea mai buna calitate. Formatia de sculptor a lui Bramante combinata cu o cunoastere impecabila a arhitecturii antice si a proportiilor corecte au reusit sa creeze o lucrare care este concomitent si sculptura si constructie si care reuseste sa incante privirile.

Tempietto. Desen in perspectiva, plan si sectiune. Se observa in sectiune modul in care se strangeau si colectau banii donati de credinciosi prin aruncarea lor in gaura din pardoseala.

Tempietto. Desen in perspectiva, plan si sectiune. Se observa in sectiune modul in care se strangeau si colectau banii donati de credinciosi prin aruncarea lor in gaura din pardoseala.

Termenul de Renastere se refera bineinteles, atat la renasterea Romei ca oras, cat si la renasterea civilizatiei, inventata de antici si uitata in evul mediu. Renasterea stiintelor, a artelor, a fost atent incurajata la Florenta de cercuri de putere alcatuite din nobili vizionari, prin finantari ale artistilor direct de catre primaria din Florenta, de catre ghilda negustorilor si de catre familiile bogate cum era familia de Medici.

Aproape toti oamenii bogati din Italia se mandreau ca detineau mai multe volume de carti in biblioteca, ca puneau accent pe o educatie aleasa pentru copiii lor, ca isi decorau resedinta cu fast, platind generos artisti plastici, uneori intreprinzand chiar actiuni caritabile.

Razboiul, foametea, epidemiile, frica, au fost date uitarii si o noua epoca infloritoare pentru urmasii latinilor parea se deschida.

Interesul pentru antichitate si arta antichitatii atingea cote nebanuite, excavatiile in ruine erau la ordinea zilei pentru extragerea de statui care ajungeau in colectii private, se vindeau la licitatie sau erau cumparate chiar de biserica sau de atelierele de arta si sculptura care pareau sa apara la tot pasul.

Bramante, devenind arhitect al Vaticanului, promoveaza utilizarea stilului antic pretutindeni in arhitectura bisericilor Catolice.

De asemenea, lui ii revine o sarcina istorica, extrem de onoranta dar si la fel de grea, de a proiecta o noua biserica Sf. Petru la Vatican, de dimensiuni fara precedent.

Proiectul initial de la Vatican pentru Catedrala Sf. Petru i-a apartinut lui Bramante. Acesta intentiona sa foloseasca designul byzantin de cruce greaca inscrisa in patrat

Proiectul initial de la Vatican pentru Catedrala Sf. Petru i-a apartinut lui Bramante. Acesta intentiona sa foloseasca designul byzantin de cruce greaca inscrisa in patrat

Planul lui Bramante pentru Sf. Petru la Vatican

Planul lui Bramante pentru Sf. Petru la Vatican

Bramante a primit aprobare pentru inceperea lucrarilor si in timpul vietii lui s-au inceput lucrarile de fundatii dupa planul de mai sus, insa bineinteles, o astfel de lucrare poate dura mai multe zeci de ani timp in care proiectul poate suferii modificari importante.

In functia de arhitect al Vaticanului a urmat Rafael, de asemenea un artist cu o pregatire vasta, care a incercat sa extinda si sa modifice planul spre formula de plan treflat byzantin hibridizat cu planul bazilical vestic.

Planul de la San Pietro din Roma/Vatican, varianta lui Rafael Sanzio.

Planul de la San Pietro din Roma/Vatican, varianta lui Rafael Sanzio.

Rafael este insa mai bine cunoscut ca artist al Renasterii pentru picturile sale extrem de valoroase, iar in functia de arhitect al Vaticanului i-a urmat mult mai capabilul Michelangelo Buonarrotti.

Michelangelo, la randul lui un artist genial, s-a dovedit a fi un arhitect de mare calibru, proiectand pana in cel mai mic detaliu Catedrala Sf. Petru asa cum o stim astazi, cu exceptia unor modificari ulterioare in zona intrarii.

San Pietro din Roma/Vatican, perspectiva de departe cu teleobiectiv. Sursa: http://cdn.c.photoshelter.com/img-get/I0000MajaPiVu8V8/s/850/850/E-01-105-27-cs.jpg

San Pietro din Roma/Vatican, perspectiva de departe cu teleobiectiv. Sursa: http://cdn.c.photoshelter.com/img-get/I0000MajaPiVu8V8/s/850/850/E-01-105-27-cs.jpg

Fatada conceputa cu coloane gigantice in cel mai pur stil corintic, friza bine proportionata, frontonul peste zona centrala, cupola centrala si cupolele laterale, toate sunt creatia lui Michelangelo.

Proiectul lui Michelangelo pentru San Pietro.

Proiectul lui Michelangelo pentru San Pietro. Sursa: http://www.quondam.com/15/1546i01.jpg

Interiorul Catedralei Sf. Petru din Roma. Proiectul spatiului interior ii apartine lui Michelangelo.

Interiorul Catedralei Sf. Petru din Roma. Proiectul spatiului interior ii apartine lui Michelangelo. Sursa foto: http://galleryhip.com/san-pietro-basilica.html

Cupola de la San Pietro. Se observa ca este sprijinita pe triunghiuri sferice si 4 arce, in sistem byzantin.

Cupola de la San Pietro. Se observa ca este sprijinita pe triunghiuri sferice si 4 arce, in sistem byzantin. Sursa foto: http://www.psicologia.roma.it/Gallerie/S.%20Pietro/interno%20-%20cupola4.jpg

Pe langa faptul ca este de dimensiuni colosale, bazilica Sf. Petru beneficiaza de o cupola nu doar cu o deschidere foarte mare ci si foarte inalta care a necesitat solutii ingineresti inovatoare.

Michelangelo reuseste o fuziune perfecta intre elemente cultural disjuncte, intre arhitectura fosta pagana, traditia locala a frescelor si mozaicurilor mai aproape de byzant decat de arhitectura gotica.

Spre exemplu, privind din interior cupola, remarcam alternanta de frontoane triunghiular cu arc de cerc, pilastrii corintici, cornisa, friza cu scris in latina. Dar, remarcam si mozaicuri, nuanta aurie dominanta, cupola suprainaltata aproape tip turla, pandantivii cu sfinti, elemente orthodoxe/byzantine.

Michelangelo, ca arhitect, a mai lucrat atat in Roma cat si in Florenta si desi a fost un fin observator al arhitecturii si artei antichitatii, nu s-a limitat la a o copia ci a avut curajul sa incerce sa o depaseasca.

David - statuie originala a lui Michelangelo. In acceptiunea istoricilor arta sculpturala a lui Michelangelo este superioara antichitatii.

David – statuie originala a lui Michelangelo. In acceptiunea istoricilor arta sculpturala a lui Michelangelo este superioara antichitatii.

Celebra capela sixtina de la Vatican si in centru, cadrul intitulat Creerea lui Adam

Celebra capela sixtina de la Vatican si in centru, cadrul intitulat Creerea lui Adam, probabil cea mai cunoscuta pictura a lui Michelangelo.

Fiind arhitect si cunoscator al culturii antichitatii, Michelangelo a primit sarcina de a amenaja spatiul de pe colina Capitolina. Colina Capitoliului a fost in antichitate un spatiu sacru al religiei pagane, locul in care ardea focul vesnic, si care era considerat centrul spiritual al Romei. Toate templele erau construite la baza Capitoliului flancand Forul Roman, si pe panta Capitoliului fusese constuita arhiva imperiala – Tabularium, care mai exista sub forma unei constructii haotice de ev mediu, ridicata peste ruinele antice, perfect vizibile la parterul dinspre for, mult mai elegante ca arhitectura chiar si dupa 1500 de ani.

Michelangelo a incercat sa repuna la loc de cinste Capitoliul, proiectand o piata simetrica, insa care avea sa rezulte trapezoidala indiferent de dorinta lui pentru ca tabularium-ul si o fatada a unei manastiri (fatada din stanga in imaginea de mai jos) era deja in constructie.

Forma ciudata, trapezoidala a fost ascunsa foarte ingenios privitorilor care, datorita unui model special creat de Michelangelor pentru pardoseala, nu reusesc sa observe imperfectiunea puternica de neparalelism intre fatada stanga si dreapta.

Bineinteles ca fatada dreapta a fost creata special de Michelangelo pentru a genera simetrie axiala a pietei, la fel cum tot el a creat o noua fatada pentru Tabularium astfel incat campanila acestuia din Evul Mediu sa fie pozitionata in lungul axului de simetrie nou creat.

Trecatorii, la intrarea in piata sunt pacaliti in perceptia spatiului, privirea fiindu-le atrasa de elipsa din pardoseala pe care o identifica gresit ca fiind un cerc. Incet incet, vizitatorii mai atenti dar fara sa cunoasca planul trapezoidal remarca faptul ca ceva este in neregula cu spatiul si ca piata este mult mai lunga decat au crezut initial dar chiar si asa le vine foarte greu de la nivelul ochiului sa inteleaga ce se intampla.

La fel ca si Bramante, Michelangelo a dat dovada de geniu artistic pentru ca este caracteristica marilor arhitecti de a putea sa creeze iluzii convingatoare.

Piata Capitoliului din Roma. Vedere in lungul axei.

Piata Capitoliului din Roma. Vedere in lungul axei.

Axonometrie a pietei Capitoliului

Axonometrie a pietei Capitoliului

Piata capitoliului - Roma.

Piata capitoliului – Roma.

In aceeasi perioada, in regiunea Venetia – Vicenza, un alt arhitect de geniu si-a facut intrarea in istoria arhitecturii.

Andreea Paladio era un arhitect pur sange, fara sa activeze in paralel ca pictor sau sculptor cum faceau ceilalti contemporani.

Bazilica San Giorgio Magiore, pe o insula la Venetia. Fatada alba, din cea mai scumpa marmura a fost proiectata de Palladio.

Bazilica San Giorgio Magiore, pe o insula la Venetia. Fatada alba, din cea mai scumpa marmura a fost proiectata de Palladio.

San Giorgio Magiore

San Giorgio Magiore

La fatada bazilicii San GIorgio Magiore din Venetia, Palladio reuseste sa dea o noua dimensiune stilului antic, situandu-se mult peste tot ce crease generatia lui Alberti si demonstrand cunostinte si talent arhitectural egale cu ale lui Michelangelo.

Palladio readuce imaginea de fronton antic sprijinit pe 4 sau 6 coloane in atentia publicului. De asemenea, pentru a respecta formula antica, el adauga cele 3 statui la colturi si in varf. El foloseste, asemenea arhitectilor imperiali, statui in abside in rezolvarea fatadei.

Trataul de arhitectura in 4 volume cunoscut sub numele italian de Quadro Libri dell'architettura.

Trataul de arhitectura in 4 volume cunoscut sub numele italian de Quadro Libri dell’architettura.

Palladio a fost singurul arhitect de pana atunci care si-a impartasit stiinta lumii intregi, scriind cea mai buna si mai completa carte de arhitectura din sec XVI, carte ce va deveni material obligatoriu de studiu pentru orice arhitect pana la inceputul secolului XX.

Desi avea inclinatie si spre teorie, Palladio reuseste sa structureze cartea in mod foarte pragmatic si precis, scriind minimum de text pentru a transmite maximum de informatii punctuale foarte utile proiectantilor, constructorilor si beneficiarilor.

In carte, pe langa toate capitolele introductive referitoare la materiale, geometrie, tehnologii de constructie in general, Palladio face studiu de caz pe toate constructiile proiectate de el care sunt numeroase, diverse si de cea mai buna calitate, fara a nu ascunde nici un amanunt sau secret al meseriei. Gestul sau nobil a fost apreciat si ulterior, alte generatii de arhitecti teoreticieni cum ar fi Giorgio Vasari au incercat la randul lor sa lase lumii, scrisa si desenata, stiinta lor si a contemporanilor.

Detaliu de la Bazilica din Vicenza, in stanga detaliu foto, in dreapta desen din cartea lui Palladio.

Detaliu de la Bazilica din Vicenza, in stanga detaliu foto, in dreapta desen din cartea lui Palladio.

La fatada bazilicii din Vicenza, Palladio propune o logie si un portic, extinse spre piata orasului care functioneaza ca spatiu public fastuos si ornamentat, asemeni functionalitatii constructiilor de tip bazilica din antichitate care erau spatii publice si nu biserici. Bineinteles ca la interior biserica a continuat sa functioneze.

Bazilica din Vicenza - Andreea Paladio

Bazilica din Vicenza – Andreea Paladio

Arhitectura lui Palladio este alba, serena, perfect proportionata, si ne este aproape familiara pentru ca a fost ulterior copiata de mii de ori, de mii de arhitecti, din Anglia, Germania, SUA, America de sud, si mai este in unele cazuri copiata si in prezent pentru resedinte luxoase cu arhitectura clasica.

Intr-adevar, Palladio a adus in atentia lumii intregi conceptul de Vila.

Imparatul Hadrian avusese o vila colosala la Tivoli, in antichitate si Palladio la ruinele acesteia, extrem de bine conservate a studiat si invatat arhitectura antica.

Construieste apoi nenumarate vile pentru oameni cu resurse pe coasta de est a Italiei.

Vile antice proiectate de Palladio. Se observa tipologia frontonului triunghiular cu portic, asemeni templelor antice.

Vile antice proiectate de Palladio. Se observa tipologia frontonului triunghiular cu portic, asemeni templelor antice.

Vile in stil antice, proiectate de Palladio

Vile in stil antice, proiectate de Palladio

Insa cea mai faimoasa vila proiectata de Palladio, chiar daca a fost terminata dupa moartea acestuia, este vila Rotonda, cu 4 fatade identice proiectata in stil antic.

Vila Rotonda - Andreea Paladio

Vila Rotonda – Andrea Paladio

Axonometrie sectionata prin vila Rotonda

Axonometrie sectionata prin vila Rotonda

Palladio a fost cel care a proiectat si primul teatru, un teatru antic, inspirat de teatrul de iarna al lui Hadrian de la Tivoli.

Teatrul, aflat la Vicenza, este cunoscut sub numele de Teatro Olimpico, si a lansat o adevarata moda in Italia, toate marile orase construindu-si teatre in anii urmatori.

Teatrul Olimpic din Vicenza - Andrea Palladio

Teatrul Olimpic din Vicenza – Andrea Palladio

Bibliografie si referinte:

http://architetturaquattrocentocinquecento.blogspot.ro/

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s